Cum sunt vazuti psihologii si cat de utili sunt?

In ciuda faptului ca sanatatea mintala este la fel de importanta ca si sanatatea fizica, doar un procent mic de oameni alege sa mearga la psiholog pentru a primi ajutor pentru problemele lor mentale si emotionale. Exista mai multe motive pentru care acest lucru este adevarat si acestea includ prejudecatile si stigmatizarea, costul si accesibilitatea, frica de judecati si confidentialitatea si confuzia si neincrederea in psihologie.

Prejudecatile si stigmatizarea

Una dintre principalele cauze pentru care oamenii evita sa mearga la psiholog este stigmatul asociat cu problemele mentale si emotionale. Multi oameni cred ca a cere ajutor in aceasta privinta este semnul unei slabiciuni sau a unei tulburari, ceea ce poate duce la sentimente de rusine sau jena.

Pentru a aborda aceasta problema, este important sa intelegem si sa promovam intelegerea ca problemele mentale si emotionale sunt la fel de comune si de reale ca si problemele fizice. Trebuie sa ne luptam impotriva stigmatului asociat cu sanatatea mintala si sa incurajam o cultura de acceptare si de incurajare a cautarii de ajutor.

Costul si accesibilitatea

Un alt motiv pentru care oamenii evita sa mearga la psiholog este costul si accesibilitatea serviciilor de sanatate mintala. Multi oameni nu pot permite sa plateasca pentru terapie sau nu au acces la un psiholog din cauza locatiei lor geografice sau a lipsei de servicii disponibile in zona lor. Pentru a aborda aceasta preocupare, este important sa sprijinim eforturile de a face serviciile de sanatate mintala mai accesibile si mai convenabile.

Aceasta poate include promovarea unor servicii online sau a unor optiuni de terapie la costuri mai reduse pentru cei care nu isi pot permite terapia traditionala. In plus, guvernele ar trebui sa ia masuri pentru a asigura o mai buna accesibilitate a serviciilor de sanatate mintala in zonele rurale si pentru grupurile marginalizate. Intra pe cabinet psiholog Bucuresti pentru a vedea mai multe detalii.

Frica de judecati si confidentialitatea

Frica de a fi judecat sau de a avea informatiile confidentiale expuse poate fi un alt motiv pentru care oamenii evita sa mearga la psiholog. Multi oameni se tem ca vor fi judecati de catre psihologi sau ca informatiile lor confidentiale nu vor fi pastrate in siguranta. Pentru a aborda aceasta preocupare, este important sa recunoastem ca psihologii sunt obligati sa respecte confidentialitatea si sa asigure un mediu sigur si neinteles pentru clientii lor.

De asemenea, este important sa incurajam o cultura de acceptare si de sustinere a sanatatii mintale si sa promovam terapia ca o optiune normala si benefica pentru toti cei care au nevoie de ea.

Confuzia si neincrederea in psihologie

Unele persoane pot fi confuze sau sceptice cu privire la psihologie si la modul in care poate ajuta cu problemele lor. Desi psihologia este o stiinta legitima si bine stabilita, unele persoane pot avea prejudecati sau preconceptii gresite cu privire la ceea ce implica terapia si cum poate fi benefica.

Pentru a aborda aceasta problema, este important sa educam oamenii cu privire la beneficiile si importanta sanatatii mintale si sa le oferim informatii precise si accesibile despre psihologie si terapie. Prin clarificarea confuziilor si indepartarea stigmatelor si prejudecatilor, putem ajuta oamenii sa inteleaga mai bine modul in care terapia poate ajuta cu problemele lor si sa ia in considerare cautarea de ajutor atunci cand este necesar.

O mica parte din istoria psihologiei

John B. Watson(1878–1958) a fost un psiholog american influent, a carui activitate cea mai faimoasa a avut loc la inceputul secolului al XX-lea la Universitatea Johns Hopkins (vezi Figura 5). In timp ce Wundt si James erau preocupati de intelegerea experientei constiente, Watson a crezut ca studiul constiintei este defectuos. Deoarece credea ca analiza obiectiva a mintii este imposibila, Watson a preferat sa se concentreze direct pe comportamentul observabil si sa incerce sa aduca acel comportament sub control.

Watson a fost un sustinator major al schimbarii focalizarii psihologiei de la minte la comportament, iar aceasta abordare de observare si control a comportamentului a ajuns sa fie cunoscuta sub numele de behaviorism. Un obiect major de studiu de catre behavioristi a fost comportamentul invatat si interactiunea acestuia cu calitatile innascute ale organismului. Behaviorismul a folosit in mod obisnuit animalele in experimente, sub ipoteza ca ceea ce a fost invatat folosind modele animale ar putea, intr-o anumita masura, sa fie aplicat comportamentului uman.

Intr-adevar, Tolman (1938) a afirmat: „Cred ca tot ceea ce este important in psihologie (cu exceptia… aspectelor care implica societatea si cuvintele) poate fi investigat in esenta prin analiza experimentala si teoretica continua a determinantilor comportamentului sobolanului la un punct de alegere. intr-un labirint.”

Behaviorismul a dominat psihologia experimentala timp de cateva decenii, iar influenta sa poate fi simtita si astazi (Thorne & Henley, 2005). Behaviorismul este in mare masura responsabil pentru stabilirea psihologiei ca disciplina stiintifica prin metodele sale obiective si mai ales prin experimentare.

In plus, este folosit in terapia comportamentala si cognitiv-comportamentala. Modificarea comportamentului este folosita in mod obisnuit in cadrul clasei. Behaviorismul a condus, de asemenea, la cercetari privind influentele mediului asupra comportamentului uman.

BF Skinner (1904–1990) a fost un psiholog american. La fel ca Watson, Skinner a fost un comportamentist si s-a concentrat asupra modului in care comportamentul a fost afectat de consecintele sale.

Prin urmare, Skinner a vorbit despre intarire si pedeapsa ca factori majori in comportamentul de conducere. Ca parte a cercetarii sale, Skinner a dezvoltat o camera care a permis studiul atent al principiilor de modificare a comportamentului prin intarire si pedeapsa. Acest dispozitiv, cunoscut ca o camera de conditionare operanta (sau mai familiar, o cutie Skinner), a ramas o resursa cruciala pentru cercetatorii care studiaza comportamentul (Thorne & Henley, 2005).