In industria constructiilor, vata bazaltica este utilizata in principal pentru izolarea termica, deoarece are proprietati extraordinare de izolare si de absorbtie a sunetului. Dar haideti sa aruncam o privire asupra caracteristicilor, proprietatilor si a principalelor utilizari ale vatei bazaltica in constructii.
Vata bazaltica: compozitia unuia dintre cei mai populari izolatori termici
Vata minerala este unul dintre cele mai populare materiale termoizolante si este folosita de mult timp in constructii. Este un izolator termic de origine naturala, deoarece este un silicat amorf derivat din roca. Materialele izolatoare compuse din vata de sticla si vata minerala sunt produse foarte asemanatoare si sunt, de asemenea, denumite sub termenul colectiv de izolatie termica si acustica pe baza de fibre minerale. In special, vata minerala este compusa in proportie de 97% din diabaz, bazalt si dolomita.
Principala sa caracteristica este structura macroscopica pufoasa, o conformatie care ii permite sa absoarba mult aer si sa amortizeze sunetul, izoland in acelasi timp impotriva variatiilor de temperatura. Prin insasi natura sa, aceasta compozitie are o rezistenta excelenta la foc, o caracteristica care o face sa fie unul dintre materialele de excelenta pe scena constructiilor.
Se gaseste in principal sub forma de panouri de inalta densitate, ceea ce o face potrivita ca izolatie termica chiar si pentru pereti subtiri, precum si pentru solutii mai mari. In cele din urma, acest material este vandut, de asemenea, ca izolatie termica sub forma de rulouri care se sprijina pe foi.
Proprietatile pe care le are vata bazaltica
Vata bazaltica este deosebit de apreciata pentru calitatile sale izolatoare; acest material este folosit pentru confectionarea hainelor termice, adica acele “invelitori” ale locuintelor care sporesc confortul si optimizeaza resursele energetice. Proprietatea “mama” a vatei minerale este tocmai aceea de a preveni pierderile de caldura si de a mentine o temperatura constanta in interiorul incaperilor; de aceea este plasata pe pereti, in pod sau ca nivel inferior in podele. Pe scurt, vata bazaltica are aceste proprietati interesante:
- Capacitatea de a izola termic cladirile. Izolatia economiseste energie prin evitarea dispersiei;
- Absorbtie fonica excelenta (prin urmare, poate izola fonic). Luati in considerare faptul ca, potrivit datelor, peste 53 de milioane de persoane din Europa sufera de probleme de auz din cauza supraexpunerii la zgomot;
- Material ignifugat: nu alimenteaza incendiile si nu este inflamabil;
- Hidrofuga: nu absoarbe umezeala.
Vata bazaltica: un izolator termic pentru pereti si nu numai
Exista o tendinta de a ne gandi la vata bazaltica Rockwool ca la o izolatie termica pentru pereti: in realitate, gama de utilizari a acestui material este mult mai larga. Vata minerala este deosebit de potrivita nu numai ca izolatie termica pentru pereti, ci si in cazuri dificile, in proiecte cu un continut tehnologic important sau cu cerinte ridicate de performanta in materie de control energetic, cum ar fi casele pasive. Vata minerala este un izolator termic popular si este recomandata in cazul izolatiilor exterioare, al fatadelor ventilate sau al acoperisurilor din lemn. Utilizarea sa este sugerata, de asemenea, in situatiile in care izolatia trebuie sa indeplineasca nenumarate caracteristici specifice.
Functia de izolare termica a peretilor este, prin urmare, doar una dintre numeroasele utilizari: este suficient sa spunem ca vata bazaltica este, de asemenea, utilizata pentru izolarea navelor si, recent, in hidroponie.
De ce se foloseste vata bazaltica?
Pentru ca izolatia sa fie eficienta, ar trebui sa functioneze impreuna cu un design pasiv bun. De exemplu, daca izolatia este instalata, dar casa nu este umbrita corespunzator vara, caldura acumulata poate fi pastrata in interior prin izolatie, creand un efect de „cuptor”.
Izolatia actioneaza ca o bariera in calea fluxului de caldura si este esentiala pentru a va mentine casa calda iarna si racoroasa vara. O casa bine izolata si bine proiectata ofera confort pe tot parcursul anului, reducand facturile de racire si incalzire si reducand emisiile de gaze cu efect de sera.
Doua diagrame ale aceleiasi case arata procentele de pierdere de caldura de iarna si castig de caldura de vara.
Cat de bine rezista un produs de izolatie fluxului de caldura este cunoscut drept valoarea R. Cu cat valoarea R este mai mare, cu atat nivelul de izolare este mai mare. Gradul adecvat de izolare depinde de clima, de tipul constructiei cladirii si de utilizarea incalzirii si/sau racirii auxiliare.
Valorile materialului R se refera numai la valoarea izolatoare a produsului. NCC si BASIX (in New South Wales) stabilesc cerinte minime pentru valorile R ale materialelor utilizate in constructia cladirilor. In general, este recomandabil sa le depasiti pentru mai mult confort si economii de energie.
„Valoarea totala R” descrie rezistenta totala la fluxul de caldura furnizata de un ansamblu de acoperis si tavan, un perete sau o podea. Fiecare dintre componentele materialului are propria rezistenta la caldura (valoarea R), iar valoarea R totala se calculeaza prin adaugarea valorii R a fiecarei componente, inclusiv a izolatiei.
Valorile R totale sunt cel mai bun indicator al performantei, deoarece arata modul in care functioneaza izolatia in anvelopa cladirii. Valorile R totale sunt utilizate la calcularea evaluarilor energetice pentru a masura eficienta termica.
Valorile R totale pentru acoperisuri, tavane si podele care utilizeaza izolatie reflectorizant sunt exprimate ca valori in sus si in jos, in functie de directia fluxului de caldura prin produs:
Valorile R „in sus” descriu rezistenta la fluxul de caldura in sens ascendent (uneori cunoscute sub denumirea de valori R „de iarna”).
Valorile R „in jos” descriu rezistenta la fluxul de caldura in sens descendent (uneori cunoscute sub denumirea de valori R „de vara”).
Atat valorile R in sus, cat si in jos trebuie luate in considerare la instalarea izolatiei pentru acoperis, tavan si podea. Valorile R totale pentru pereti sunt exprimate ca o singura cifra, fara distinctii „sus” si „jos”.
