Ecologia umana se ocupa de studiul interdisciplinar al relatiei dintre oameni si mediile lor naturale, sociale si construite. Pe langa sociologia mediului, acest domeniu se suprapune sociologiei arhitecturale, sociologiei urbane si sociologiei vizuale intr-o oarecare masura.
La randul sau, sociologia vizuala – care este preocupata de toate dimensiunile vizuale ale vietii sociale – se suprapune studiilor media prin faptul ca foloseste fotografie, film si alte tehnologii ale mass-media.
Pre-cablare sociala
Pre-cablarea sociala se ocupa cu studiul comportamentului social fetal si al interactiunilor sociale intr-un mediu multi-fetal. Mai exact, precablarea sociala se refera la ontogenia interactiunilor sociale. De asemenea, este denumita in mod informal, „cablat pentru a fi social”.
Teoria pune intrebari ca de exemplu “daca exista o inclinatie catre actiunea orientata social, deja inainte de nastere.” Cercetarile efectuate in teorie concluzioneaza ca nou-nascutii sunt nascuti pe lume cu un link genetic unic pentru a fi sociali.
Probele circumstantiale care sustin ipoteza sociala de pre-cablare pot fi dezvaluite atunci cand examinam comportamentul nou-nascutilor. Nou-nascutii, nici macar la cateva ore dupa nastere, nu s-au dovedit a fi pregatiti pentru interactiunea sociala. Aceasta pregatire este exprimata in moduri cum ar fi capacitatea de imitarea a lor si gesturile faciale.
Acest comportament observat nu poate fi atribuit la nici o forma actuala de socializare sau constructie sociala. Mai degraba, nou-nascutii mostenesc cel mai probabil intr-o oarecare masura comportamentul social si identitatea, prin genetica.
Dovezile principale ale acestei teorii sunt descoperite prin examinarea sarcinilor gemene. Argumentul principal este ca, daca exista comportamente sociale care sunt mostenite si dezvoltate inainte de nastere, atunci trebuie sa ne asteptam ca fetusii gemeni sa se angajeze intr-o forma de interactiune sociala, inainte de a se naste.
Astfel, zece fetusi au fost analizati pe o perioada de timp folosind tehnici de ultrasunete. Folosind analiza cinematica, rezultatele experimentului au fost ca fetusii gemeni ar interactiona intre ei pentru perioade mai lungi si mai des, pe masura ce sarcinile au continuat. Cercetatorii au putut sa concluzioneze ca performanta miscarilor dintre co-gemeni nu a fost intamplatoare, ci intentionata, in mod specific.
Ipoteza sociala de pre-cablare s-a dovedit corecta: „Avansul central al acestui studiu este demonstratia ca„ actiunile sociale ”sunt deja efectuate in al doilea trimestru de gestatie. Incepand cu saptamana a 14-a de gestatie fetusii gemeni planifica si executa miscari vizate in mod special.
Aceste constatari ne forteaza sa analizam aparitia comportamentului social: atunci cand contextul ii permite, ca si in cazul fetusilor gemeni, alte actiuni directionate nu sunt posibile, ci predomina doar asupra actiunilor auto-controlate. ”
Familia, sexul si sexualitatea
Familia, sexul si sexualitatea constituie un domeniu larg studiat in multe sub-domenii ale sociologiei. O familie este un grup de persoane care sunt legate de legaturile de rudenie: – Relatii de sange / casatorie / parteneriat civil sau adoptie.
Unitatea familiala este una dintre cele mai importante institutii sociale intalnite intr-o anumita forma in aproape toate societatile cunoscute. Este unitatea de baza a organizarii sociale si joaca un rol cheie in socializarea copiilor, in cultura societatii lor.
Sociologia familiei examineaza familia, ca institutie si unitate de socializare, cu o preocupare speciala pentru aparitia relativ moderna a istoriei familiei nucleare si pentru rolurile ei distincte de gen. Notiunea de „copilarie” este, de asemenea, semnificativa. Ca una dintre institutiile de baza carora li se poate aplica perspective sociologice, sociologia familiei este o componenta comuna in programele academice introductive.
Sociologia feminista, pe de alta parte, este un sub-camp normativ care observa si critica categoriile culturale ale genului si sexualitatii, in special in ceea ce priveste puterea si inegalitatea.
Principala preocupare a teoriei feministe este patriarhia si opresiunea sistematica a femeilor, aparenta in multe societati, atat la nivelul interactiunii la scara mica, cat si in ceea ce priveste structura sociala mai larga.
Sociologia feminista analizeaza, de asemenea, modul in care se intercaleaza genul cu rasa si clasa pentru a produce si perpetua inegalitatile sociale. „Cum sa tinem cont de diferentele in definitiile feminitatii si masculinitatii si ale rolului de sex in diferite societati si perioade istorice” este, de asemenea, o preocupare. Psihologia sociala a genului, pe de alta parte, foloseste metode experimentale pentru a descoperi microprocesele stratificarii genului.
Cunoastere si stiinta
Sociologia cunoasterii este studiul relatiei dintre gandirea umana si contextul social in care apare, precum si efectele ideilor predominante asupra societatilor, pe termen lung. Termenul a inceput sa fie folosit pe scara larga in anii 1920, cand un numar de teoreticieni vorbitori de limba germana, in special Max Scheler si Karl Mannheim, au scris pe larg despre acesta.
Odata cu dominarea functionalismului in anii de mijloc ai secolului XX, sociologia cunostintelor a avut tendinta de a ramane la periferia gandirii sociologice principale.
In mare parte a fost reinventata si aplicata mult mai indeaproape in viata de zi cu zi, in anii 1960, in special de Peter L. Berger si Thomas Luckmann in “The Social Construction of Reality” (1966) si este inca centrala pentru metodele care se ocupa de intelegerea calitativa a societatii umane (comparativ social cu realitatea construita).
Studiile „arheologice” si „genealogice” ale lui Michel Foucault au o influenta contemporana considerabila in acest domeniu.
Sociologia stiintei implica studiul stiintei ca activitate sociala, in special „abordand conditiile si efectele sociale ale stiintei si structurile sociale si procesele activitatii stiintifice.” Teoreticienii importanti in sociologia stiintei ii includ pe Robert K. Merton si Bruno Latour.
Aceste ramuri ale sociologiei au contribuit la formarea studiilor stiintifice si tehnologice. Atat ASA, cat si BSA au sectiuni dedicate sub-domeniului Stiinta, Cunoastere si Tehnologie. ISA mentine un comitet de cercetare pentru stiinta si tehnologie.
Populatie si demografie
Demografii sau sociologii populatiei studiaza dimensiunea, compozitia si schimbarea in timp a unei populatii date. Demografii studiaza modul in care aceste caracteristici au impact sau sunt afectate de diverse sisteme sociale, economice sau politice.
Studiul populatiei este, de asemenea, strans legat de ecologia umana si sociologia mediului, care studiaza o relatie a populatiilor cu mediul inconjurator si se suprapune adesea sociologiei urbane sau rurale.
Cercetatorii din acest domeniu pot studia miscarea populatiilor: transport, migratii, diaspora etc., care se incadreaza in sub-campul cunoscut sub numele de – studii de mobilitate – si este strans legata de geografia umana. Demografii pot studia, de asemenea, raspandirea bolilor in cadrul unei anumite populatii.
