Pentru multi oameni, clasicii romani si straini nu provoaca prea multa placere – cartile par plictisitoare, prea detasate de realitate, greu de inteles. Dar aceste sentimente sunt resimtite mai ales de acele persoane care nu obisnuiesc sa citeasca prea mult sau care sunt familiarizate mai ales cu literatura de divertisment.
Pentru adevaratii pasionati de lectura, clasicii au pasi foarte inalti. Operele clasice abordeaza probleme filosofice si psihologice dificile. Si chiar daca intriga pare sa nu duca nicaieri, in sufletele personajelor se desfasoara o munca activa. Citirea clasicilor este foarte utila pentru o mai buna intelegere a oamenilor si a proceselor care se petrec in jur, dar, desigur, nu este recomandat sa incepeti fara „antrenament”. Daca cititul nu a devenit inca un obicei, este mai bine sa incepeti cu carti mai usor de citit.
Chiar si studiul aprofundat al limbii ruse de catre straini implica citirea literaturii clasice – aceasta este singura modalitate de a „simti cu adevarat” limba, de a-i simti nuantele si nuantele.
Dezvoltarea gandirii
In procesul de citire a unei carti bune, este inevitabil sa te gandesti mult la intriga si la actiunile personajelor. In timp, creierul invata sa gaseasca raspunsuri nestandardizate la intrebarile care apar. Cititorul incepe sa anticipeze rasturnarile de situatie din carte. Si chiar daca acest lucru nu se intampla, explicatiile autorului ofera in continuare un bun furaj pentru creier – acesta este beneficiul lecturii pentru autodezvoltare.
Imbunatateste starea de spirit
Proprietatile unei carti utile va salveaza perfect de depresie, anxietate, resentimente si furie. Autorii talentati gestioneaza cu maiestrie emotiile cititorilor lor – daca iei o carte bine intentionata si inteligenta intr-o dispozitie proasta, dupa cateva ore nu va mai exista nicio urma de iritare.
Te invata sa intelegi si sa simti oamenii
Aproape fiecare carte, intr-un fel sau altul, vorbeste despre emotiile si sentimentele personajelor. Beneficiul consta in faptul ca cititorul invata despre el insusi noi experiente si reactii umane, invata sa evalueze actiunile si cuvintele oamenilor nu numai din propria experienta, ci si din situatiile intalnite in carti. Prin citire frecventa devine mai usor sa comunici cu oamenii – multe dintre actiunile, motivatiile si miscarile lor devin destul de evidente.Persoana care citeste are tact mental si o empatie bine dezvoltata.
Ce este mai sa citesti?
Ce carti utile sa alegi sa citesti este o intrebare al carei raspuns il stabileste fiecare persoana in mod independent. Dar primul pas este sa determinam exact care este scopul.
Daca este nevoie de o carte pentru dezvoltarea generala, merita sa alegeti literatura clasica. Proprietatea sa principala este ca clasicii dezvolta simtul frumosului, stimuleaza gandirea si imaginatia si extind orizonturile.
Literatura stiintifica va fi de interes pentru cei care sunt pasionati de anumite probleme din domeniul stiintelor exacte sau naturale, astronomie, fizica, biologie sau medicina.
O introducere in poezie este recomandata chiar si celor care nu sunt pasionati de versificatie. Poezia buna dezvolta gandirea imaginativa, invatandu-te sa intelegi o gama asociativa neobisnuita.
Literatura filosofica. Fara pregatire, este usor sa te incurci in astfel de carti, asa ca este mai bine sa incepi cu colectii de parabole adaptate pentru cititorul obisnuit si apoi sa treci la operele unor autori celebri. Pe toate le gasesti pe librariadonaris.ro.
Cum citeau oamenii in trecut?
Infiintarea bibliotecilor de imprumut sau de circulatie, impreuna cu aparitia noilor tehnologii de tiparire, au fost evolutii care au revolutionat lectura pentru oamenii de rand. Secolul al XVIII-lea a vazut o proliferare a acestor institutii care de fapt le-au permis cititorilor sa ia articole din colectia lor acasa, atat in Europa, cat si in America de Nord. Cititorii au folosit aceasta oportunitate individual, precum si colectiv, organizandu-se in grupuri de lectura si cluburi de carte.
Dupa cum am vazut pana acum in scurta noastra explorare a istoriei lecturii, puterea cuvantului scris, care este la randul sau transferat cititorilor sai, a fost recunoscuta inca din cele mai vechi timpuri. Prin urmare, nu este surprinzator faptul ca figurile de autoritate de-a lungul istoriei au incercat sa impiedice oamenii pe care ii asupresc sa acceseze materiale de lectura si chiar alfabetizare. Pentru aceste grupuri marginalizate, lectura, impotriva oricaror sanse si in circumstante extrem de adverse, a fost un act curajos de rebeliune si rezistenta.
Oamenilor sclavi, atat in stapaniile Imperiului Britanic, cat si in America, li sa interzis accesul la lectura timp de secole. Ei inca au reusit sa invete sa citeasca, riscandu-si adesea viata in acest proces – neobservati si folosind metode ingenioase de invatare. Literatura pe care multi dintre acesti oameni au invatat ei insisi sa o citeasca si sa scrie a devenit o arma puternica in lupta lor impotriva sclaviei si a opresiunii.
Lectura si ambitia intelectuala ale femeilor au fost descurajate, adesea violent, in societatile din intreaga lume, in ciuda faptului ca unii dintre primii poeti si autori au fost femei. Cu toate acestea, indepartate in mare masura de lumea exterioara si fortate sa intre in rutinele domestice, generatii de femei au invatat singure sa citeasca si sa scrie. Ei au scris volume copioase despre propriile experiente, dintre care multe au rezistat testului timpului si sunt acum recunoscute drept clasice. Femeile din China si Japonia si-au inventat propriile dialecte folosite special pentru comunicarea intre femei. In India, Rashsundari Devi, autoarea primei autobiografii in bengaleza, s-a invatat singura sa scrie mazgalind litere in funinginea ramasa in cuptorul traditional cu lemne dupa gatit.
